luni, 8 mai 2017

Apararea contra rachetelor balistice (IV)


Apararea contra rachetelor balistice cu raza medie si scurta

   Daca rachetele balistice cu raza medie sunt in dotare doar in China, India, Pakistan, Israel, Arabia Saudita, Iran si Coreea de Nord, cele cu raza scurta sunt folosite in 31 state.

THAAD


  THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) este un sistem mobil care intercepteaza rachete balistice in atmosfera sau in afara ei,  in perioada terminala de zbor 
Foloseste un interceptor cu o singura treapta "hit to kill", avand  o raza de 200 km .
Sistemul are patru elemente majore : lansatoare, interceptoare, radar si punct comanda.
O baterie contine 6 lansatoare cu cate 8 rachete.
Radarul este de tip AN/TPY-2 si poate detecta rachete balistice la distante de pana la 1000 km.
Punctul de comanda C2BMC asigura data management si este in legatura cu alti senzori din zona ai AEGIS sau PATRIOT.
 La inceputul anilor '80, odata cu programul american Strategic Defense Initiative (Razboiul stelelor), au demarat mai multe programe de dezvoltare interceptoare anti rachete balistice de tipul hit to kill ; FLAGE (flexible light weight agile guided experiment), ERINT (extended range interceptor),  HEDI (high endoatmospheric defense interceptor). Testele au inceput in 1983 si din aceste programe au fost dezvoltati actualii interceptori hit to kill : EKV (GBI), LEAP (SM-3), THAAD si  PAC 3.
Practic, intregul sistem american anti rachete balistice este bazat pe tehnologia hit to kill dezvoltata in aproape 25 de ani si care se pare ca este aproape de maturitate. 
Interceptorul THAAD este o combinatie intre ERINT si HEIDI, conceptul initial fiind propus in 1987. Testarea s-a derulat intre 1994 si 2012.  Incepand cu 2005 , sistemul a avut succes in toate testele (13:13) . iar din 2008 a devenit operational in US Army si a fost exportat in Qatar si UAE.    
SUA au amplasat sisteme in Hawai si Guam .
Sistemul DACS (Divert and atitude control System) asigura schimbarea rapida a directiei rachetei si manevrele kill vehicle, folosind propulsoare comandate in diverse combinatii.
THAAD ER, este urmatoarea varianta aflata in dezvoltare, avand racheta cu doua trepte si raza extinsa.

Prezentare THAAD  ER  (Extended range)


THAAD  fost amplasat de curand in Seongju (250 km S de Seul) .Ciudat este  ca Seulul nu se afla in raza sa de actiune !?, in schimb sistemul protejeaza majoritatea bazelor americane.
Trump a facut si el putin circ, cerand 1 mld $ pentru amplasare, scandal potolit prin asigurarea americanilor ca nu e asa (era Sefu' nervos). Cam nepotrivit momentul !
Chinezii tipa si ei ca le cam matura radarul AN/TPY-2 prin curte si rusii bombane nervosi.

  THAAD amplasat in Coreea de Sud


Aparare anti rachete Coreea


  SUA are operationale sase baterii, prima fiind livrata in 2012. Pretul este in jur de 1.135 mld $ (contract UAE) o baterie , inclusiv 48 interceptori (11 mil$), 6 lansatoare (7.5 mil $) , 2 statii comanda TFCC (9 mil$) si un radar AN/TPY-2 (127 mil $)... 


PATRIOT
(Phased array Tracking radar to ontercept on target)

Este un sistem antiaerian si antirachete balistice cu raza scurta.
Proiectarea a inceput in 1969, primul test avand loc in 1975. Incepand cu 1981 sistemul a devenit operational, inlocuind Hawk si Nike in armata SUA.
A mai fost vandut in Taiwan, Germania, Grecia, Israel, Japonia, Olanda, Arabia Saudita si Spania.
Coreea de Sud a cumparat SH din Germania.

MIM 104A

Initial a fost destinat doar apararii antiaeriene utilizand racheta  MIM-104A , denumita "standard", fara a avea capabilitate anti-racheta.

PAC -1 (MIM-104B)

La sfarsitul anilor '80 a fost facuta o modernizare, noua varianta fiind cunoscuta ca PAC-1. S-a facut o updatare a softului pentru modul de functionare a radarului, inclusiv modificand unghiul de supraveghere de 89 grade vertical.Dezvoltand capacitatile antiracheta balistica, a fost scazuta raza de acoperire anti-aeriana, devenind 
un sistem de aparare punctuala a unui obiectiv strategic. Aria de acoperire este data de raza pe care poate intercepta rachete balistice,
A existat si o varianta pentru lupta contra rachetelor de artilerie, la care USA  a renuntat, ramanand doar in dotarea Coreei de Sud, care are mari probleme cu vecinii din nord,
O alta varianta a fost dotata cu racheta numita ASOJ (anti stand off jammer), pentru a angaja avioane ECM. Functioneaza similar cu o racheta anti-radar, parcurgand o traiectorie inalta, dupa care coboara catre tinta ghidata de emitatorul acesteia.

PAC-2 (MIM 104C)

Pentru distrugerea eficienta a rachetelor balistice, la sfarsitul anilor '80, s-a  facut o modificare a softului pentru algoritmii de cautare ai radarului si a fost introdusa noua racheta PAC-2. Aceasta are ogiva cu fragmentare in srapnele mai mari, cu masa de 45 g in loc de 2g. o intarziere a exploziei controlate de radarul doppler fata de varianta anterioara si o secventa de 3-4 s intre lansarea rachetelor in salva.
Aceasta varianta a fost testata in 1985 si a devenit operationala in 1990.

PAC-2 GEM (MIM 104D)
(GEM - guidance enhanced missile)

PAC-2 GEM este echipata cu sistem track-via-missile (TVM), fiind comandate de la sol schimbari de curs necesare interceptiei. Au devenit operationale din 2003, fiind folosite in razboiul din Irak.
Incarcatura exploziva are 90 kg , raza de 70 km si altitudinea maxima este de 24 km.
Tinpul de armare este de 9s, iar timpul de zbor max. 3,5 minute.
S-au dezvoltat si variantele GEM-T specializat pentru interceptie ravhete balistice si GEM-C , contra rachetelor de croaziera.

PAC-3 (MIM 104F)

                                   

Varianta PAC-3 este mult diferita de sistemele anterioare si foloseste metoda "hit to kill" pentru distrugerea tintelor. Masa sa este de 3 ori mai mica si se pot incarca 16 rachete/lansator, fata de 4 in variantele 1 si 2.
Radarul de la sol  a fost modernizat si se poate face shimb de date cu alte sisteme prin Link 16 command and control. 
Racheta este dotata cu radar activ banda K, care permite ghidarea proprie catre tinta in faza finala.
Manevrabiltatea in timpul zborului este asigurata de 180 mini-motoare racheta montate in partea anterioara. 
Pe langa kill vehicle, se foloseste si o mica incarcatura exploziva cu 24 srapnele de tungsten.
Toate aceste imbunatatiri au crescut eficienta de interceptare a rachetelor balistice, in schimb, a scazut capacitatea de aparare contra avioanelor, datorita reducerii razei si a incarcaturii explozive.
Au fost dezvoltate si variantele PAC-3 MSE (missile segment enhanced - raza crescuta cu 50%), folosita de sistemul MEADS.
In sistemul PAAC- 4 (Patriot advanced affordable capability). se foloseste interceptorul STUNNER produs de Rafael, restul echipamentelor fiind PATRIOT. Affordable- vine de la pretul mult mai mic al interceptorului STUNNER (1 mil$), fata MSE (4 mil $).

VARIANTE PATRIOT

                                                                                                             
Sistemul PATRIOT este folosit de SUA in cadrul unei aparari anti rachete balistice stratificate , impreuna cu AEGIS si THAAD.


Daca sistemul este eficient impotriva rachetelor balistice simple, in cazul unui Iskander-M, cu raza de 500 km, posibil amplasat si in Crimea, lucrurile sunt complicate. 
Iskander zboara pe o traiectorie cvasi-balistica, diferita de cea normala, cu schimbari de directie si altitudine avand acceleratii de 20-30 g. Zboara la o altitudine de mazim 50 km pe traiectoria finala coborand la 90 grade si lansand 10 tinte false.
Este greu de presupus ca poate fi interceptata de AEGIS, intru-cat SM-3 foloseste un kill vehicle extraatmosferic (peste 80 km), iar THAAD un kill vehicle eficient la inaltimi mai mari de 50 km.
Sarcina interceptarii este pentru PATRIOT.


Referitor la interceptarea rachetelor de croaziera, altitudinea minma de interceptare este de 60 m, iar unghiul este de 120 grade. Unele rachete pot zbura mai jos si deasemenea pot "ocoli" tinta, atacand din alta directie decat cea frontala.

Au fost produse peste 1200 lansatoare, din care circa 200 exportate si cel putin 10 000 rachete.
PATRIOT a fost folosit prima data in Razboiul din Golf din 1990-1991, in varianta PAC-2.
Desi este inca clasificata eficienta impotriva rachetelor Scoud in Irak , subiectul este controversat
cifrele referitoare la rata de succes fiind estimate intre 40% si 60%, unii sceptici sustinand ca fost chiar 0.
In 2003, tot in Irak , au fost folosite PAC 2 GEM si PAC-3, interceptand cu succes 2 rachete Al-Samoud 2 . Au mai fost doborate un Tornado si un F 18 in friendly fire.
Israelul a folosit PAC 2 GEM pentru a dobori 3 UAV lansate de Hamas in 2014, un SU 24 sirian si alte 2 drone in 2016 si 2017. 
Arabia Saudita , folosind tot GEM,  a interceptat rachete Scoud lansate de rebelii Houthi din Yemen, fiind folosite in jur de 90 interceptoare. Exista si rapoarte greu de verificat, care mentioneaza lovirea celui mai mare aeroport militar in Riyadh si a altor obiective cu rachete Burkan 1 . Sunt variante de Scoud modificate local, probabil cu asistenta iraniana. avand raza 800 km. 

Cateva preturi informative ar fi : 
- baterie PAC-3 formata din radar, 4 lansatoare, 24 PAC- 2GEM C/T +32 PAC-3 , pret 1.1 mld S
- baterie PAC-3 cu 96 interceptori - 1.4 mld $
- baterie PAC-2 +  cu radar, sistem comanda, patru lansatoare si 32 GEM-C/T -350-400 mil$
- baterie PAC-2 cu radar, sistem comanda, patru lansatoare si 32 interceptori - 250 mil $

Este interesant ce va face in final Polonia, care doreste sa cheltuie 7.5 mld $ pentru 8 baterii . renuntand la GEM-T si preferand varianta Skyceptor a lui Stunner, cu productie locala si ceva PAC -MSE. SUA a autorizat Rytheon sa integreze Stunner pentru Polonia.
Se solicita si de la Raytheon o participare in productia radarelor, in mod special acces la tehnologia GaN . Ultimele 6 radare procurate ar trebui sa fie cu supraveghere 360 grade in loc de 120 grade cum sunt in prezent, iar punctele de comanda in noua varianta Northrop Grumann. 
Astia stiu ce vor si stiu sa negocieze.  Bravo lor !

Deoarece sistemele PATRIOT sunt de tip aparare obiectiv ("point defense"), mai ramane de vazut daca vom cumpara si noi ceva  unde le amplasam !?







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu