duminică, 27 noiembrie 2016

Vedete lansatoare de rachete

adpatare dupa 
https://defencyclopedia.com/2016/11/17/analysis-are-missile-boats-still-relevant-in-modern-warfare/

 După ce a evoluat de la umila canoniera  în a doua jumătate a secolului 20, vedeta  lansatoare de rachete a câștigat notorietate prin succesele sale în războiul Egipt-Israel din 1967 si războiul India Pakistan din 1971.
De curand , adica in octombrie 2015, rusii au facut o demonstratie de forta lansand rachete de croaziera Kalibr  din Marea Caspica  , o surpriza chiar pentru specialisti .
Aceasta mini flota, captiva intr-o mare inchisa,  nici nu era considerata ca avand vreun rol important pe harta geopolitica.
Deja nu are rost sa comentam despre Kalibr, o racheta de croaziera cu performantele unui Tomahawk  Subiectul este despre navele care o pot lansa.

In total au fost lansate 26 rachete Kalibr din Marea Caspica, traversand zone nepopulate din Iran si Irak, bineinteles cu aprobare de survol, lovind in final cu mare precizie  tinte din Siria, la aproape 2000 km.



Daca pana acum se stia ca fregatele tip Gepard  cu un deplasament de 1500 t , pot lansa astfel de rachete, surpriza a venit de la navele clasa Buyan  cu un deplasament de numai 949 t.
Folosirea unor rachete de croaziera din Marea Caspica , reprezinta o demonstratie de forta combinata cu un show pentru marketing. Oricum era mult mai simpla folosirea unor lovituri executate cu alte mijloace mai simple si mai apropiate.
Prima data cand o vedeta lansatoare de rachete a fost remarcata, a fost in timpul razboiului israelo-egiptean din 1967, cand o nava egipteana clasa Komar  cu un deplasament de numai 65 t , a reusit sa scufunde cu un atac de rachete distrugatorul israelian Eliat cu o salva de rachete P-15 Termit

S-a dovedit că un mic vas de 65 t tone, echipat cu rachete , poate face ravagii asupra navelor de război mai mari si a țintelor terestre.
A urmat o expansiune a acestui tip de nava in majoritatea flotelor militare din lume , fiind de fapt  un scenariu David vs Goliath .
URSS, dupa ce a dezvoltat acest sistem , a reusit sa vanda multe nave , alte tari incepand sa le construiasca conform propriilor proiecte.
Ce este de fapt o vedeta lansatoare de rachete  ?
S-ar putea defini ca un vas sub 1 000 t , cu o viteza mare de deplasare si capabil sa lanseze 4-16 rachete de croaziera pentru atac naval sau terestru.
Lungimea lor este sub 90 m si mai sunt dotate cu un tun de calibru mic.Nu poseda un echipament electronic sofisticat, fiind dotate de obicei cu un radar de cautare tinte si unul pentru ghidarea rachetelor.
Desi au un deplasament mic, pot scufunda nave de 10 ori mai mari.

Desigur au si dezavantaje , fiind tinte facile daca nu  folosesc o tactica adecvata de atac : musca si fugi.

Misiunea vedetelor lansatoare de rachete 
Misiunea principala a navelor de acest tip, este de a fi un lansator plutitor pentru rachete de croaziera.
Deoarece acest tip de nava este proiectat sa fie ieftin, nu este dotat cu sisteme sofisticate de aparare.
Uniunea Sovietica a produs sute de astfel de nave pentru aparare costiera, grupate in brigazi capabile sa lanseze cate 100 rachete asupra unei flote de invazie.


Avantaje


Avantaje
Orice forta navala le poate opera. Pot fi  folosite si de echipaje cu mai putin antrenament.

Datorita faptului ca sunt vase cu un deplasament mic, pot actiona si din porturi mici.
660 t 6 rachete  SS-N-9  



Forta de lovire
Orice flotila poate beneficia de puterea de foc a acestor tip de nave. Daca o  fregata avand la bord 8 rachete , este insotita de 4 nave lansatoare cu cate 8 rachete, este ca si cum ar fi inca 4 fregate in flotila ca si putere de foc.
Costuri
La acelasi cost ca si pentru un distrugator modern cu 16 rachete la bord, China produce 25 de nave lansatoare de rachete, avand in total 25x8 = 200 rachete de croaziera.
Dimensiuni mici
Un vas de dimensiuni mici se poate ascunde usor intre vase de pescuit sau vase comerciale.
Viteza
Se presupune ca viteza unui vas este nesemnificativa in era rachetelor supersonice si a radarelor puternice. Un vas cu viteza max. de 45 -49 noduri  poate sa evite torpile lansate de submarine  sau rachete anti-nava subsonice.
Usor de inlocuit
Datorita costului scazut sunt considerate "consumabile ".

VULNERABILITATI
Atac submarin
Navele din aceasta clasa nu sunt dotate cu sisteme anti-submarin si devin vulnerabile la astfele de amenintari. O singura torpila dezintegreaza pur si simplu un astfel de vas.
Este necesar ca vedetele sa fie insotite de mijloace navale sau aeriene de lupta anti-submarin.
Aparare anti-aeriana deficitara
In mod evident , apararea anti-aeriana este limitata si insuficienta
Raza scurta
Sunt vase cu raza scurta, de preferinta nu mai mult decat cateva sute kilometri de propria coasta.

SCENARIU OFENSIV
Scenariu 1
In cazul unei crize majore, Rusia decide sa atace tintele de la mare distanta. Flotila de vase clasa  Buyan, dotate cu cate 8 rachete Kalibr lanseaza o salva la o distanta de 1500 km, in timp ce navele sunt in siguranta in propriile ape teritoriale.
Scenariu 2

Inamicul tau este o tara vecina. Atunci trimiti o flotila de nave lansatoare de rachete  care lovesc bateriile de coasta, porturile si vasele ancorate , rafinarii si alte tinte strategice. Un astfel de atac necesita protectie aeriana si escorta de submarine care pot intregi forta de atac surpriza.


SCENARIU DEFENSIV
China este atacata de marina SUA in Marea Chinei de Sud , inclusiv grupuri de portavioane escortate  de distrugatoare. Pentru a opri atacul, in conditiile unei forte aeriene superioare a US, fara a risca angajamente aeriene, China trimite o flotila de 24 nave  Type 22  insotite de 4 fregate Type 54 A  si doua distrugatoare Type 52 C   ca escorta.
Flotila lanseaza 24 x 8 = 192 rachete catre forta navala americana si se retrage rapid. In mod realist, navele lansatoare de rachete  vor fi distruse fara o puternica aparare anti-aeriana sau anti-submarin.
Este un atac tipic de saturatie.
Type - 22 Houbei class China  
224 t 8 rachete  C 802  raza 200 km




240 t 4 rachete Type 90 raza 150 km





455 t  16 rachete 
kh 35 300 km raza



949 t  8  rachete  Kalibr




 640 t  4 rachete RBS 15 raza 250 km




274 t  8 rachete Konsberg  NSM raza 180 - 550 km




480 t 16 kh 35  



250 t 4 rachete RBS 15 raza 250 km




390 t r rachete Exocet raza 180 km



498 t 4 rachete Harpoon raza 120 km


570 t 4 rachete SSM 700 raza 160 km


567 t 8 rachete Hiung Feng raza 200 km



Tranzitia catre vase mai mari
In perioada actuala se constata o tendinta de folosire a navelor lansatoare de rachete mai mari, cun un deplasament de 800- 1500 t , avand o capacitate de aparare proprie mai dezvoltata si electonica performanta.
In acest sens sunt denumite corvete purtatoare de rachete.
Navele mai mici raman de preferat pentru tarile aflate in defensiva .
China , India si Rusia folosesc corvete mari lansatoare de rachete alaturi de vase mai mici .
China de exemplu foloseste corvete Type 56  de 1500 t pentru misiuni la distanta, impreuna cu vase Type 22 de 220 t pentru aparare de raza scurta.
Rusii folosesc Buyan M  impreuna cu corvetele de 2000 t.
India opereaza corvete Kora class alaturi de nave Veer de 450 t.
Aceste exemple demonstreaza ca desi se folosesc corvete, vedetele mici lansatoare de rachete raman de o importanta majora,

Concluzii
- vedetele lansatoare de rachete reprezinta o solutie viabila in viitor
- in multe tari sunt proiecte noi, fiind incadrate la clasa corvete
- acest tip de corvete poseda o putere de foc foarte mare, comparata cu dimensiunea redusa
- se constata la nivel mondial o crestere a pietei pentru acest tip de nava
- dezvoltarea unor rachete mai mici, cu raza mai mare, va creste eficienta acestor nave
- probabil cele mai utile vor fi vase mici de 150-500 t 
- corvetele lansatoare de rachete vor lua locul fregatelor usoare in apele litorale

PS Proiecte intereante :





Se inalta tot mai multe ziduri !

     In 1989  am crezut ca demolarea zidului din Berlin reprezinta finalul definitiv al Razboiului rece si omenirea a facut un pas enorm pe calea pacii si libertatii.
Se pare ca melodia lui Pink Floyd. Another brick in the Wall , care rasuna peste tot, semnificand biruinta , deja a fost uitata. Cam asa s-au dus si iluziile noastre cu revolutia.
Acum nu mai e la moda "breaking the wall" ci ""building the wall".
    Asist cu uimire cum Donald , presedintele ales al SUA , a facut o mare promisiune electorala : sa construiasca un zid cu Mexicul.
    Pentru mine acest zid are o valoare simbolica la fel cum a avut  cel din Berlin.
Cand tara considerata de noi ca cea mai democrata si un adevarat model incearca sa se apere cu un ZID in noul mileniu, in epoca internetului , cand betonul  devine un mijloc de protectie al SUA, cred ca iar am uitat lectiile istoriei.
   In mass media discutiile despre zid sunt  cat e de inalt, trainic, cat costa si cine il va plati.
Spre surprinderea mea am aflat ca in prezent sunt 65 tari, deci 1/3 din total care folosesc zidurile sau gardurile pentru protectia teritoriului. In 1989 numarul de tari care foloseau astfel de protectie era de numai 16. Deci incotro am luat-o ? Poate nu a fost decat un moment de euforie.



Zidul este una din cele mai importante constructii de aparare din istoria omenirii.
Aproape fiecare civilizatie a folosit aceasta constructie in primul rand ca sa se izoleze de vecini sau invadatori.
 Primele ziduri de aparare (nu in jurul oraselor) apar acum 4000 de ani in Sumer , avand o lungime de 250 km, intre Eufrat si Tigru.
Zidul chinezesc. probabil cea mai mare constructie din istoria omenirii, are si el 2200 de ani si a avut in perioada de maxim , peste 21 000 km.
 Au urmat grecii, romanii si bineinteles zidurile de aparare ale cetatilor. Jerihonul are aproape 9000 de ani, iar povestea daramarii zidurilor de 5 m prin sunetul trompetelor a ramas in Biblie.
Lista include aproape toate cetatile. Toate s-au aparat si in final au fost cucerite.

Globalizarea ar fi trebuit sa insemne disparitia oricarei bariere comerciale si o libera circulatie , desiintarea celor din beton sau sarma ghimpata. 
Valul de migranti si refugiati , tensiunile intre tari vecine, au adus iar la moda Zidul.
Cele mai cunoscute ziduri sau garduri de frontiera din lista :

SUA -Mexic 3200 km, India Bangladesh 3268 km, Ucraina Rusia 200 km, Turkmenia - Uzbekistan 1700 km, India - Burma 1624 km,  China Coreea de Nord 1416 km, Arabia Saudita - Irak 900 km, Uzbekistan - Kirghistan 900 km, Iran-Pakistan 700 km, ...

Hartile zidurilor







 SUA-MEXIC -lungime 3200 km  In prezent sunt construiti circa 550 de km de garduri din otel ,unele alternate cu portiuni securizate cu senzori . Subiectul este de mult timp controversat in SUA.
Se mai intampla si din astea :


Asa arata zidul intre Israel si Gaza


Vecinii unguri au construit 175 km la granita cu Serbia si 41 km cu Croatia.
Acum il dubleaza pe cel cu Serbia si monteaza senzori 


De multe ori se mai sare gardul :


Probabil ca aceste bariere arata dorintele  locuitorilor unor tari de a-si pastra identitatea, linistea si siguranta, indiferent de masurile luate. Nu stiu cat sunt de eficiente , oricum pe termen lung nu pot constitui o solutie viabila. Globalizarea a adus si sentimente de frustrare , populatii intregi simtind ca isi pierd identitatea, cultura, traditiile si locurile de munca.
Pe acest fond au aparut curente si partide nationaliste, unele chiar extremiste.

In afara de ziduri, sunt folosite si altfel de bariere, cele comerciale.
Trump a anuntat intentia de renuntare la tratatul de liber schimb NAFTA (North America Free Trade Agreement), incheiat cu Mexic si Canada si posibilitatea de a nu ratifica TPP  (Trans Pacific Partnership), un alt acord de comert liber intre 12 tari din zona Pacificului (cu exceptia Chinei).
TTIP  (Transatlantic Trade and Investment Partnership) , acordul intre UE si SUA se afla inca in faza de negociere cu sanse mici de ratificare.
In plus , Trump a promis in campania electorala ridicarea taxelor de import pentru produsele din China la 45%, desi aceste taxe sunt reglementate prin intelegeri in cadrul WTO  (World Trade Organization).

Poate nu intamplator una din primele intalniri dupa alegeri a lui Trump a fost cu Nigel Farage.
De curand Victor Orban a anuntat ca a fost invitat de Trump pentru o vizita oficiala si cum spune chiar el, asta dupa o lunga perioada cand a fost considerat de administratia Obama o oaia neagra.
Orban devine unul din liderii nationalisti aflat in relatii bune cu Rusia si probabil in curand cu USA.

Cum barierele au si porti de trecere bine controlate, Erdogan a amenintat ca va deschide frontiera cu Bulgaria pentru cei 3 milioane de refugiati , ca urmare a deciziei Parlamentului UE de a sista negocierile e aderare a Turciei la UE.

In aceasta situatie complicata , mai este si Rusia care agita batul prin toate gardurile.
Sloganuri similare se aud in multe tari : Sa facem America (Rusia, UK, Turcia, Ungaria ..) Mare din nou ! 
Englezii au votat iesirea din UE si cum sunt insulari nu au nevoie de un zid la ei , ci finanteaza unul la terminalul de camioane din Calais.
E posibil sa vedem din ce in ce mai multe bariere atat pe granite cat si in mintile oamenilor politici. 
Oricum , stiind ca multi din ei actioneaza prin mimetism politic, cred ca exemplele date de SUA si UK se vor multiplica in multe alte tari. 
Incotro merge lumea , catre un zid ?

In final o sa il citez pe Isaac Newton :

„Oamenii sunt singuri deoarece construiesc ziduri în loc de poduri.”


Surse :

https://en.wikipedia.org/wiki/Border_barrier
http://www.migrationpolicy.org/article/borders-and-walls-do-barriers-deter-unauthorized-migration
http://www.dailymail.co.uk/news/article-3205724/How-65-countries-erected-security-walls-borders.html

luni, 21 noiembrie 2016

LIAONING este operational

Stirea ca portavionul chinezesc Lioaoning este operational, a aparut in toata mass media din lume, inclusiv in Romania.
Portavionul are o poveste lunga, inceputa in decembrie 1985, urmata de o adevarata epopee demarata in 1999, cand nava a fost cumparata de chinezi si transferata apoi in santierele navale ale RPC.
Dupa aproape 30 de ani de la inceperea constructiei si 4 ani de testare, nava a fost declarata operationala.
Trebuie sa nu uitam ca Liaoning este fratele geaman al lui Kuznetsov, cel care face atatea valuri in ultima perioada, incepand de la fum si pana la Mig-ul 29 K prabusit in mare.
Liaoning, fata de Kuznetsov, are alte motoare, mai performante, produse in Ucraina .
Ce are la bord ?
- avioane J 15  , avand primul zbor in 2009,  derivate din SU 33  si motoare WS-10 , J 15 are probleme datorita lipsei catapultelor cu aburi folosite pe portavioanele americane. Electronica de bord se pare ca este cea a lui J-11 B, clona lui SU-27 SK .
Si J 15 are o istorie similara portavionului, In 2001 Chinezii au cumparat din Ucraina un  prototip neterminat al unui SU 33, avionul care este de fapt modelul lui J 15.
Rusii nu au vrut sa la vanda SU 33 datorita scandalului cu modificarea lui SU27K, in afara contractului de licenta, A aparut si J 15A care are radar AESA.
Problemele sunt in principal legate de motoare.
Conform unor rapoarte publice chinezesti,  avionul poate decola de pe puntea tip ski jump  numai cu doua rachete anti-nava YJ-83K , doua rachete AA  PL-8   si 4 bombe de cate 500 kg, In plus J-15 nu are realimentare in aer. In cazul decolarii cu rezervoare pline, sarcina utila este de 2000 kg. fata de 6000 kg cea maxima.
Aceeasi problema o are si Kuznetsov cu SU 33.
- elicoptere Z-18 J  AEW (Airborne early warning)si Z- 18 F varianta antisubmarin ASW

 ambele dezvoltate din H8, elicopterul construit sub licenta  Aerospatiale SA321 Super Frelonprecum fsbricate sub licenta. Interesant
- elicoptere Z-9 C.    fabricate sub licenta Eurocopter AS565 Panther 
Interesant este faptul ca anuntul privind Liaoning, a fost facut de Senior captain Li Dongyou, cel care ocupa functia de comisar politic al navei.
Nu stiu daca in afara Coreei de Nord mai exista o astfel de functie in armata , poate cea de comisar religios in Sepah, Garzile revolutionare iraniene.
Portavionul a primit si vizitatori importanti : Secretarul de Stat la aparare Chuck Hagel, Sefii operatiunilor navale amiral Jonathan Greenert si amiral John Richardson din US,precum si amiralul Vladimir Korolev, comandantul marinei ruse.


In toata campania de prezentare, chinezii au pus un mare accent pe confortul echipajului la bord, fiind anuntate inclusiv salariile subofiterilor - intre 600 - 1500 $/luna.


Lasand la o parte propaganda, chinezii au reusit cu tenacitate si perseverenta sa faca un portavion operational.
Nu este la nivelul celor din US Navy , dar are si alt rol tactic, probabil legat de tensiunile din Marea Chinei de Sud. Va fi  urmat de inca doua nave in urmatorii ani, aflate in constructie.respectiv inca un portavion identic cu Liaoning si probabil un model nou tip 002 cu catapulta.
Sa nu uitam ca in 1985 chinezii au cumparat din Australia HMAS Melbourne ca fier vechi, dar acesta avea pe el catapultele americane si sistemul de ghidare optic.
Deja J 15 a fost modificat pentru CATOBAR   si se afla in faza de testare.

PS, Un banc apropo de subiect :

In cazul unui conflict intr-o zona departata, prima intrebare a presedintelui SUA este:
- Unde este cel mai apopiat portavion al nostru ?
Ce intreaba Putin :
-Unde e cel mai apropiat remorcher rus ?

miercuri, 16 noiembrie 2016

Legea lui Augustine

D-ul Norm Augustine , un cunoscut specialist cu multa experienta in aviatie , care a fost cativa ani CEO la Lockheed Marin si  subsecretar de stat la aparare, a scris cu mult umor 28 de "legi" referitoare la industria de aparare americana.

Cea mai conoscuta este legea numarul 16 :

"In anul 2054, intregul buget al inzestrarii va fi cheltuit pentru cumpararea unui singur avion tactic.
Acest avion va fi folosit in comun de Air Force si Navy cate 3,5 zile fiecare, cu exceptia anilor bisecti, cand va fi folosit de Marine Corps in ziua suplimentara"

Nu cred ca d-ul Augustine se gandeste la urmasul lui F 35 .

Desigur acest gen de "legi", scrise cu multa ironie, nu ar fi celebre daca nu ar avea si un sambure de adevar.

Sa vedem un caz concret :

ZUMVALT  a ramas fara munitie

Zumwalt, parea un proiect de mare viitor pentru US Navy .
Numele mai ciudat este in cinstea lui Elmo Zumalt, un cunoscut ofiter de marina.
Daca initial planul era de a construi 32 nave, ulterior a fost redus la 7 si in final doar 3.
Costul proiectarii si dezvoltarii este de 9.6 mld $ , iar pretul pe bacata este de 3,96 mld $.
Calculul cu repartizarea cercetarii pe 3 bucati planificate a dus la 7.7 mld $ /nava, mult mai mare decat un submarin clasa nuclear de atac clasa Virginia care costa 2.7 mld $.



Pe langa caracteristicile stealth si alte tehnologii inovatoare, Zumwalt a fost dotat si cu tunul AGS (Advanced Gun System) , care foloseste munitie ghidata tip LRLAP  de 155 mm.

Daca in WW2 bombardamentul insulelor fortificate japoneze era facut de tunurile de mare calibru ale navelor, inclusiv cele de 405 mm ale cuirasatelor din clasa Iowa  . pastrate pana in anii '90, ulterior terminarii razboiului rece, s-a dorit dezvoltarea unor tunuri cu mare precizie de lovire.

Primul program a fost ERGM ,un proiectil ghidat pentru tunurile de 127 mm. urmand a fi folosit pe distrugatoarele din clasa Arleigh Burke
Costul de cercetare dezvoltare a fost de 3 mld $ , iar valoarea unui proiectil de acest tip cu incarcatura de doar 10 kg era de 50 000 $, fata de unul clasic care e numai 200 $,
Au aparut multe probleme tehnice : supraincalzirea tevii tunului, raza mai mica decat cea estimata, posibilitatea bruierii semnalului de ghidare GPS ..
                                                             
ERGM

In final US Navy a renuntat la acest proiect in 2008 si a cerut proiectilele de 155 mm pentru tunurile de pe Zumwalt.

Primul test a reusit in 2001. Dupa ani de dezvoltare si sute de milioane cheltuite recent US Navy a anuntat sistarea programului de achizitie a acestui tip de munitie , intu-cat oretul este de 800 000 $ - 1 000 000 $ pe bucata ,  Costul repartizat pe kg incarcatura este mult mai mic la un Tomahawk.

LRLAP




In acest moment nu exista munitie disponibila pentru tunurile AGS tocmai cand Zumwalt e aproape gata.

Chiar sa fie legea 16 a lui Augustine mai mult decat o gluma ?









luni, 14 noiembrie 2016

MIG 29 K prabusit langa Kuznetov

Pe 13 noiembrie un MIG 29 K s-a prabusit in mare langa Kuznetov , asigurand pe langa fumul deja celebru inca un motiv de ironie la adresa rusilor.

Se pare ca rusii au incercat sa bage sub pres povestea, dar stiau deja americanii care au dat drumul la stire. Pe urma au recunoscut si rusii.

Pilotul se pare ca s-a catapultat in siguranta.

E o stire de breaking news , dar sa nu uitam ca rusii au ceva experienta in domeniu :

- 1989 Le Bourget - MIG 29 prabusit in Airshow :




- 1993 - doua MIG 29 s-au ciocnit intr-un show aerian in UK.

Sunt niste imagini extraordinare :



La sfarsitul celui de al doile video este un comentariu facut care spune multe....
E vorba de piloti si nu de politica.

Asta imi aminteste de o discutie intre doi prieteni :

Unul spune :

- Nu vreau sa facem chestia asta ca ne facem de ras !

Celalat raspunde :

- Ce bă. parca ar fi prima data ! ...........

vineri, 11 noiembrie 2016

Rusii contra Scutului de la Deveselu

Scutul antibalistic de la Deveselu, este considerat de rusi ca fiind o amenintare directa si a devenit acum una din tintele lor in caz de conflict.


Intr-un videoclip aparut de curand in care sunt prezentate actiunile bombardierului TU 22M3 in Siria,
este aratata si folosirea sa de la bazele din Crimea , pentru a ataca cu noua  racheta  Kh 32   
sistemele antibalistice din Romania.
Romania apare la minutul 4.00



Racheta , dezvoltata din varianta mai veche Kh 22, este destinata atacarii navelor, radarelor ,bazelor militare, poduri, centrale electrice, etc.
Dupa lansarea de pe bombardier, urca la o altitudine de 40 km, zboara apoi orizontal pana la 1000 km, dupa care intra in picaj atingand o viteza de peste 5000 km/h (M4.4).
Foloseste un motor racheta cu combustibil solid si un scramjet - statoreactor supersonic. Are ghidare cu navigatie inertiala.
Are o incarcatura de 500 km si o precizie de cativa metri.




Cel putin teoretic , o racheta de acest gen este greu de contracarat mai ales in faza de picaj catre tinta.
Nu stiu ce sanse are in a distruge baza de la Deveselu , dar in Marea Neagra, tinand cont si de instalarea sistemelor S 400 in Crimea, bombardierele TU 22M3 dotate cu astfel de rachete vor constitui o amenintare foarte serioasa pentru orice tip de nava.